vineri, 27 noiembrie 2015

Reverie

  Ciudate senzații mă incearcă,
  Văd in jurul meu
  Numai fețe speriate,
  Înghețate la gandul
  Că nu vor mai putea niciodată
  Să spere intr-o minune.

  Se joacă de-a viața,
  Elucidându-și propriile spaime,
  Cu toate astea,
  Preferă să meargă intr-un ritm alert,
  Pe același drum ales intr-o scală.

  Au început să zboare,
  Se desprind spre orizonturi,
  Văd o lume ciudată
  Pe care incearcă
  Să și-o imagineze la picioare.

  Uite câte chestii putem descoperi,
  Dacă doar pentru o secundă
  Nu ne mai gândim la consecințe,
  O încercare continuă a unei vieți fără stres,
  Poate vom reuși într-un final,
  Să conviețuim într-o lume fără prejudecăți.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu